După zeci de romane care l-au avut protagonist, Maigret se așază el însuși la masa de scris. Nu pentru a dezminți spusele lui Simenon, ci pentru a ne oferi o altă perspectivă asupra propriei persoane și a vieții de polițist. Pe măsură ce comisarul își deapănă amintirile, asistăm la adolescența și tinerețea sa, la primii săi pași în carieră și primele succese. Mai important, înțelegem că polițiștii și hoții, prostituatele și borfașii au ceva în comun: cel mai adesea, și unii, și alții își fac doar meseria.